Saturday, August 15, 2015

Maica Domnului - Izvorul a tot binele și a toată bunătatea



Un înger zugrăveşte Icoana Adormirii Maicii Domnului în locul Cuviosului Alipie

Un drept-credincios i-a dat, Cuviosului Părinte Alipie ca să zugrăvească o Icoană, Adormirea Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, rugându-l ca s-o termine de praznicul Adormirii.

După câteva zile Cuviosul îmbolnăvindu-se şi apropiindu-se de sfârşit, Icoana a rămas nezugrăvită. Din această pricină, omul acela se supăra şi se mâhnea asupra Sfântului. Dar Alipie îi zicea: „Fiule, nu te supăra când vii la mine, ci aruncă-ţi spre Domnul grija, că El va face precum va voi, şi Icoana pe care o doreşti de ziua praznicului va sta la locul ei“. Omul crezând cuvintele Cuviosului, s-a dus la casa sa bucurându-se.

Apoi venind iarăşi la vecernia praznicului Adormirii Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu si văzând Icoana nezugrăvită şi pe Cuviosul Alipie şi mai bolnav, îl defăima, zicându-i: „De ce nu mi-ai spus de slăbiciunea ta, că aş fi dat altuia să-mi zugrăvească Icoana, ca praznicul să-mi fie luminos şi cinstit, dar acum iată că m-ai ruşinat?“.

Cuviosul i-a răspuns cu blândeţe: „O fiule! N-am făcut aceasta din lenevire, însă Dumnezeu poate ca Icoana Maicii Sale să o zugrăvească cu un cuvânt; pentru că eu acum mă duc din lumea aceasta, precum mi-a arătat mie Domnul, iar pe tine nu te voi lăsa întristat“. Auzind aceasta omul acela a plecat foarte întristat.

Îndată după plecarea acelui om, a intrat la Cuviosul Alipie un tânăr luminos şi a început a zugrăvi acea Icoană. Alipie a socotit ca stăpânul Icoanei s-a mâniat, şi a trimis alt zugrav să i-o facă. La început i s-a părut că acela este om, dar graba cu care lucra şi frumuseţea lucrului, îl arăta pe el că este înger, căci uneori punea aur pe Icoană, iar alteori freca pe piatră felurite vopsele şi cu acelea zugrăvea. Astfel, în trei ceasuri a zugrăvit o Icoană foarte frumoasă. După aceea a zis către Cuvios: „Părinte, lipseşte ceva de aici, sau am greşit cu ceva?”

Cuviosul i-a răspuns: „Bine ai făcut-o, Dumnezeu ţi-a ajutat ca să o zugrăveşti cu aşa mare podoabă, căci El Însuşi a lucrat aceasta prin tine“. Apoi sosind seara, zugravul acela s-a făcut nevăzut, împreună cu Icoana.

Stăpânul Icoanei, toată noptea a petrecut-o fără somn, de mare mâhnire, că nu o avea gata pentru praznic, numindu-se pe sine păcătos şi nevrednic de un dar ca acesta. Dimineaţa sculându-se s-a dus în biserică, pentru a plânge a sa greşeală, dar deschizând uşa bisericii, a văzut Icoana la locul său, strălucind foarte mult.



Maica Domnului cu crinii
 Între satele Troianata şi Demontandata, lângă Argostoli (în Insula Kefallonia - Grecia), există o biserică care se numeşte "Maica Domnului cu crinii". Înce­pând cu sărbătoarea Buneivestiri, aşează în faţa icoanei Maicii Domnului o vază cu crini, care este firesc ca după câteva ore să se veştejească. Însă nu se ating de ei. După ce au trecut vreo patru luni şi vine ziua de 15 August, într-un mod miraculos, înverzesc tulpinile şi înfloresc crinii, cu toate că partea de jos a rămurelei rămâne uscată.
 Şi în alt sat din Kefallonia, la Pastra, care se află în partea de sud-est a insulei, se petrece aceeaşi minune. În curtea Bisericii Adormirii Maicii Dom­nului, cultivă crini. În mai, când înfloresc, îi taie, formează mănunchiuri şi le aşează în faţa icoanei Sfintei Fecioare. Se usucă, dar de la 1 August, când încep slujbele de Paraclisul Maicii Domnului, până la 15 August, prind viaţă şi îmbobocesc. După Sfânta Liturghie a sărbătorii Adormirii, preotul îi împarte ca o binecuvântare creştinilor. Mai demult, icoana se afla în sătucul vecin, Ana Valtes, unde avea loc aceeaşi minune. Tradiţia locală din Valtes spune că icoana Adormirii a fost găsită în urmă cu trei sute de ani pe culmea Gravala, plină cu tufe, la capătul unui izvor, printre crini albi. A descoperit-o o păstoriţă condusă aici de o capră, care se ducea să bea apă din acest izvor şi tot trupul ei era ud.

 Șerpii Maicii Domnului 
 Anual, in ziua de 6 august, cand praznuim Schimbarea la Fata a Domnului, o specie unica de serpi (lungi de 60 de centimetri si insemnati cu o cruce alba, pe cap si pe limba) apar in jurul vechii biserici din localitatea Markopoulo. Serpii vor disparea, iarasi in chip minunat, dupa slujba savarsita in ziua de Adormirea Maicii Domnului. In timpul slujbei savarsite pentru Maica Domnului, serpii intra in biserica, umpland tot locul: se urca pe icoane, se incolacesc in jurul sfestnicelor, stau pe credinciosi si in Sfantul Altar. Exista o emotie generala legata de aparitia acestor serpi, nu atat pentru vreun potential pericol, cat pentru faptul ca daca acestia nu vor aparea in perioada amintita, ceva rau se va intampla in regiune. Astfel, in anii 1940 si 1953, cand serpii nu au fost prezenti la biserica din Markopoulo, au avut loc razboaie si calamitati naturale.

 Minunata arătare a Maicii Domnului la Mănăstirea Sfântul Pantelimon din Athos (3 septembrie 1903) 
În zilele de pomană, la poarta mare a mănăstirii cerşeau o mulțime de călugări săraci și pelerini evlavioși. Aproximativ 600-800 de persoane primeau cereale din mâinile călugărilor. Pe 14 august/27 august 1903 mănăstirea Sfântul Pantelimon a primit o scrisoare de la Sfânta Chinotită, care și-a exprimat nemulțumirea față de cerșetoria călugărilor. Conducerea Sfântului Munte a cerut Mănăstirii Sfântul Pantelimon de a înceta obiceiul acesta și de a găsi o formă mai acceptabilă de a hrăni şi ajuta călugării săraci. Pe 21 august/3 septembrie 1903, călugării săraci au primit ultima pomană la poarta Mănăstirii Sfântul Pantelimon. Atunci, Monahul Gavriil a făcut o fotografie. Când fotografia a fost developată, imaginea Maicii Domnului a apărut în mod uimitor în partea stângă a imaginii, primind cu smerenie un pesmet binecuvântat. Nu cu mult timp înainte, câţiva fraţi au văzut-o în mod clar pe Maica Domnului printre călugării de la poartă şi a voit să-i spună portarului despre asta, dar în ziua când a fost făcută fotografia nimeni nu o văzuse. După acest eveniment, mănăstirea a continuat să ofere hrană pentru nevoiașii din Sfântul Muntele Athos.